, anticipez, vb. I. Intranz. și tranz. A face sau a spune ceva înainte de o anumită dată (fixată) sau înaintea timpului cuvenit. – Din fr. anticiper, lat. anticipare.
, anticipez, vb. I. Intranz. și tranz. A face sau a spune ceva înainte de o anumită dată (fixată) sau înaintea timpului cuvenit. – Din fr. anticiper, lat. anticipare.
vb., ind. prez. 1 sg. anticipéz/antícip, 3 sg. și pl. anticipeáză/antícipă
vb., ind. prez. 1 sg. anticipéz/antícip, 3 sg. și pl. anticipeáză/antícipă
. tranz. A realiza înainte de termenul prevăzut; a devansa. 2. intranz. A efectua sau a spune un lucru înainte de timp. [Și anticipez] /<fr. anticiper, lat. anticipare
. tranz. A realiza înainte de termenul prevăzut; a devansa. 2. intranz. A efectua sau a spune un lucru înainte de timp. [Și anticipez] /<fr. anticiper, lat. anticipare
vb. I. intr., tr. A face ceva dinainte; a o lua înainte, a depăși. [< fr. anticiper, cf. lat. anticipare].
vb. I. intr., tr. A face ceva dinainte; a o lua înainte, a depăși. [< fr. anticiper, cf. lat. anticipare].
vb. intr., tr. a ghici dinainte, a prevedea; a devansa. (< fr. anticiper, lat. anticipare)
vb. intr., tr. a ghici dinainte, a prevedea; a devansa. (< fr. anticiper, lat. anticipare)
, -Ă, anticipați, -te, adj. (Adesea adverbial) Realizat înainte de termenul sau de momentul convenit. – V. anticipa.
adj. prealabil, preliminar, premergător. (O condiție ~.)
adv., adj. m., pl. anticipáți; f. sg. anticipátă, pl. anticipáte
adv. cu anticipație. (< fr. anticipé)