, antipatii, s.f. Sentiment de neplăcere, de aversiune, de silă față de cineva; resentiment. – Din fr. antipathie, lat. antipathia.
s. aversiune, ostilitate, pornire, repulsie, resentiment, (livr.) repugnanță, resimțământ. (Simte o vizibilă ~ față de el.)
s. f., art. antipatía, g.-d. art. antipatíei; pl. antipatíi, art. antipatíile
f. Sentiment sau senzație de neplăcere față de cineva sau ceva; repulsie; aversiune; silă; scârbă. [G.-D. antipatiei] /<fr. antipathie, lat. antipathia
s.f. Aversiune față de cineva sau de ceva; resentiment. [Gen. -iei. / cf. fr. antipathie, it. antipatia < lat. antipathia, gr. antipatheia < anti – contra, pathos – pasiune].
s. f. aversiune, resentiment. (< fr. antipathie, lat. antipathia)