, antrenez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) pregăti prin exerciții metodice (fizice, tactice, tehnice, psihologice și teoretice) pentru a obține cele mai bune rezultate într-o activitate sportivă. 2. Tranz. și refl. A atrage sau a se lăsa atras într-o acțiune, într-o discuție etc.; a (se) înflăcăra. 3. Tranz. A trage după sine, a pune în mișcare, a mișca un organ de mașină sau o mașină. ♦ A deplasa un material (solid, lichid sau gazos) cu ajutorul unui fluid în mișcare. – Din fr. entrainer.
vb. 1. v. mobiliza. 2. a împinge, a târî. (Îl ~ în acțiuni nesăbuite.) 3. (fig.) a se ambala, a se aprinde, a se înfierbânta, a se înflăcăra. (Se ~ într-o discuție.)
vb., ind. prez. 1 sg. antrenéz, 3 sg. și pl. antreneáză
tranz. 1) (persoane, echipe, animale) A pregăti prin exerciții speciale, pentru a obține performanță sportivă. 2) (mașini sau organe de mașină) A pune în mișcare. 3) A determina prin diverse mijloace să participe la o acțiune; a atrage. ~ într-o afacere nesăbuită. 4) A face să se antreneze. /<fr. entrainer
intranz. A se pregăti pentru o activitate sportivă. /<fr. entrainer
vb. – A pregăti prin exerciții. Fr. entrainer. – Der. (din fr.) antren, s.m. (galicism: foc, căldură, animație); antrenament, s.n.; antrenor, s.m.
vb. I. tr., refl. A(-și) conserva și dezvolta însușirile fizice prin exerciții metodice. 2. tr. A atrage, a stimula (într-o discuție, într-o acțiune etc.). 3. tr. A trage după sine, a pune în mișcare, a mișca. 4. refl. A se înflăcăra. [< fr. entraîner].