s. f., g.-d. art. antrenoárei; pl. antrenoáre
, antrenori, -oare, subst. 1. S.m. și f. Persoană calificată care se ocupă cu antrenarea sportivilor. 2. S.n. Utilaj folosit pentru a antrena un organ de mașină sau o mașină. – Din fr. entraineur.
(utilaj) s. n., pl. antrenoáre
n. Utilaj care servește pentru antrenarea unui organ de mașină sau a unei mașini. /<fr. entraineur
s.m. și f. Persoană care se ocupă cu antrenarea sportivilor. // s.n. Utilaj folosit pentru rotirea unor scule sau a pieselor de mașini-unelte. [Cf. fr. entraîneur].
I. s. m. f. persoană calificată care se ocupă de antrenarea sportivilor. II. s. n. utilaj pentru rotirea unor scule sau a pieselor de mașini-unelte. (< fr. entraîneur)