araci, s.m. Par lung care servește la susținerea viței de vie și a altor plante agățătoare. [Var.: harác, harág s.m.] – Din ngr. haráki.
s. (reg.) pocie, vrăjar. (~ la vie.)
s. m., pl. aráci
m. Par lung și subțire folosit pentru susținerea viței de vie sau a unor plante agățătoare. /<ngr. haráki
s.m. – 1. Par pentru susținerea viței de vie. – 2. Țăruș. – Var. harac, (h)arag. Mr. harac. Ngr. χαράϰι (Roesler 586; DAR); cf. tc. herek, bg. harak – Der. arăci, vb. (a pune araci).
s. n. băutură alcoolică foarte tare, rachiu din orez sau din plante suculente bogate în zahăr. (< fr. arac, engl. arrack)