Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția arama definiție dex
arama
găsește rime pentru
arama
Cuvinte apropiate:
alamă
,
arabă
,
aramă
,
arămar
,
arămi
,
arăta
,
arima
,
arma
,
armă
,
aroma
,
aromă
,
avramă
,
bramă
,
cramă
,
dărâma
,
dramă
,
fărâma
,
fărâmă
,
gramă
,
hramă
,
maramă
,
oramă
,
parâma
,
parâmă
,
rama
,
ramă
,
râma
,
râmă
,
tarama
,
tramă
ARÁMĂ,
(
2
)
arămuri
, s.f.
1.
Metal
de
culoare
roșiatică
,
extrem
de
maleabil
, de
ductil
și
foarte
bun
conductor
electric
;
cupru
. ♢ Expr.
A-și da arama pe
față
= a-și
arăta
adevăratul
caracter
(nemairespectând
conveniențele
sociale
,
politețea
).
2.
(La pl.)
Obiecte
făcute
din aramă (
1
). – Lat. *
aramen
(=
aeramen
).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia arama
ARÁMĂ
s. v.
cupru
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia arama
arámă
s. f., g.-d .
art
.
arámei
;
(
obiecte
) pl.
arămuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia arama
ARÁM//Ă arămuri
f.
1)
Metal
de
culoare
roșiatică
,
maleabil
,
ductil
,
bun
conducător
de
căldură
și de
electricitate
,
întrebuințat
în
industrie
;
cupru
. ♢
A-și da ~a pe
față
(
sau
a-și
arăta
~a
) a-și
arăta
adevăratul
caracter
,
adevărata
fire
(
rea
). 2)
la pl
.
Obiecte
făcute
din aramă. [G.-D.
aramei
] /<lat.
aramen
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia arama
arámă
s.f. –
1.
Cupru
. –
2.
Fel
,
soi
;
fire
,
natură
. – Mr.
aramă.
Lat. *
aramen
,
formă
pop.
asimilată
de la
aeramen
(
Diez
,
Gramm.,
I, 5;
Candrea
,
Éléments,
61; Pușcariu 107;
Candrea
-
Dens
., 73;
DAR
; Rosetti, I, 65); cf.
alb
.
rëm
, it.
rame
(piem., engad.
aram
), fr.
airain
(‹ v. fr.
arain
), v. prov., cat.
aram
, v. sp.
arambre
,
port
.
arame
.
Sensul
2 se
explică
prin
obiceiul
vechi
de a
bate
monede
de aramă,
suflate
cu un
strat
de
argint
sau de
aur
; prin
folosință
începea
să se
ivească
fondul
de aramă, trădînd
calitatea
proastă
a
monedei
. Der.
arăma
, vb. (a
arămi
);
arămar
, s.m. (
căldărar
);
arămărie
,
s.f. (
căldărărie
);
arămeasă
,
s.f. (
vas
de aramă);
arămi
, vb. (a
acoperi
cu un
strat
de aramă);
arămie
, s.f. (
căldare
de aramă), pe care
DAR
îl
derivă
de la bg., sb.
aranija
„
ceaun
”,
cuvinte
care
provin
mai
probabil
din
rom
.;
arămioară
,
s.f. (înv.,
monedă
de aramă);
arămiu
,
adj. (de
culoarea
aramei
);
arămos,
adj. (
bogat
în
cupru
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia arama
ARAMĂ, Constantin
(n. 1919, Iași),
inginer
român
. M. coresp. al. Acad. (1963), prov. univ. la București. A
elaborat
teoria
supracomprimării
motorului
cu
benzină
.
Lucrări
privind
teoria
și
exploatarea
motoarelor
cu
ardere
internă
.
Dictionar: Dictionar enciclopedic
|
definitia arama
a-și da arama pe față
expr.
a-și
dezvălui
adevăratul
caracter
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia arama
SULFAT DE ARÁMĂ
s. v.
calcantit
,
sulfat
de
cupru
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia arama
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK