ARCTICA
,
reg.
polară în N Pămîntului, care
include reg.
septentrională a Eurasiei,
Americii de
Nord și Oc.
Arctic,
precum și
reg.
alăturate ale oceanelor Atlantic și
Pacific, și este
încadrată de
izoterma de 10 ºC a
lunii celei mai
calde (iul.-aug.); c. 27
mil.
km2; (
dintre care 10
mil.
km2 uscat).
Predomină pod.
joase (
marginile Platformei Ruse, C.
Siberiene și
Scutului Canadian) și
munții mijlocii (
prelungirile Uralilor și M-țior Bîrranga);
alt.
max.: 3.734 m (vf. Gunnbjorg, Groenlanda). În ins.
Baffin, ins. Ellesmere și
Arh. Spitzbergen se
găsesc cărbuni,
metale neferoase și
metale rare.
Temperaturi foarte scăzute, cu
media în
ian. de -3 ºC în
partea preatlantică de S și -40 ºC în
partea centrală,
iar în iul. +10 ºC și,
respectiv, 0 ºC. În
reg.
Polului Nord,
temperatura minimă a
fost de -52 ºC,
iar max. de +6 ºC.
Vînturi neregulate, la
periferie cu
caracter sezonier.
Precipitațiile, sub
formă de
zăpadă,
ating 75-100 mm în
partea centrală și 300-400 mm la
periferie.
Nebulozitate mare,
cețuri permanente și
îngheț peren.
Ghețuri plutitoare ocupă 11
mil.
km2 iarna și 8
mil.
km2 vara. Au
efectuat cercetări în
A. exploratorii: Barents (1596-1597), Litke (1821-1824), Vranghel (1820-1824),
Franklin (1819-1827), Sverdrup (1888-1902), Norenskjöld (1858, 1872-1883), Nansen (1893-1896),
Amundsen (1905-1906), Peary (1886-1909), Byrd (1926), Cikalov (1936-1937)
ș.a.