, arhipelaguri, s.n. Grup de insule apropiate dintr-o mare sau dintr-un ocean. – Din ngr. arhipélagos.
s. n., pl. arhipeláguri
s.n. – Grup de insule. It. arcipelago, din gr. ἀρχιπέλαγος „mare principală” (sec. XIX).
s.n. (Geogr.) Grup de insule (situate într-o mare sau într-un ocean). [Pl. -guri. / < it. arcipelago, cf. gr. archipelagos].
, arh. canadian, situat în Oc. Arctic, între Groelanda și America de Nord; 1,3 mil. km2; c. 4 mii loc. (eschimoși). Insule pr.: Baffin, Victoria, Ellesmere, Banks, Devon, Melville, Southampton, Prince of Wales, Somerset. Climă polară, îngheț peren. Alt. max.: 2.926 m (în ins. Ellesmere).