s.m. Unitate de măsură pentru suprafețe de teren, egală cu 100 m2. [< fr. are, cf. lat. area – suprafață].
suf. „Referitor la...”; „cel (cea) care exercită o meserie, o funcție”, „care are calificare”. (din fr. -aire, -eur, -euse, cf. lat. -arius = nume de agent)
, ar, vb. I. Tranz. A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare. – Lat. arare.
vb. – A răsturna cu plugul brazdele de pămînt. – Mr., megl. ar, istr. oru. Lat. arāre (Pușcariu 105; Candrea-Dens., 67; REW 508; DAR); cf. it. arare, v. prov., sp., port. arar, v fr. arer. Cf. arat, arător, arătură. Der. arat, s.n. (acțiunea de a ara, arătură). – Der. neol. arabil, adj., din fr.
s.m. Specie de papagal, frumos colorat și cu coada lungă, existent în America de Sud. [< fr. ara < cuv. tupi].