s. f., g.-d. art. arístei; pl. aríste
s.f. (Bot.) Țeapă de la spicele anumitor graminee. [< lat. arista].
s. f. formație alungită, țepoasă, cu care se termină frunzele sau unele piese florale la graminee. (< lat. arista)
(‹ lat. arista „spic”) s.f. (BOT.) Organ filiform, tare, care ia naștere din vîrful sau din spatele paleii sau al glumei (ex. la ovăz, la grîu).