, armistiții, s.n. Suspendare temporară a acțiunilor militare în urma unui acord încheiat între părțile beligerante. – Din fr. armistice.
s. n. [-țiu pron -țiu] pl. armistíții, art. armistíțiile (sil. -ți-i-)
n. Înțelegere dintre părțile beligerante de a înceta temporar operațiile militare. A încheia un ~. [Sil. -țiu] /<lat. armisititium, fr. armistice
s.n. Încetare temporară a ostilităților prin înțelegerea părților în luptă. [Pron. -țiu, pl. -ii. / cf. fr. armistice < lat. armistitium < arma – armă, statio – oprire].
s. n. suspendare temporară a ostilităților. (< lat. armistitium, fr. armistice)