, aruncători, -oare, subst. 1. S.m. și f. Atlet specializat în aruncarea discului, suliței, greutății etc. 2. S.n. Armă de foc cu țeava neghintuită, cu pereți subțiri, ușor transportabilă, cu care se aruncă mine; brand. ♢ Aruncător de flăcări = armă care servește la aruncarea unui lichid inflamabil (care ia foc în aer) asupra obiectivelor inamice mai apropiate. – Arunca + suf. -ător.
adj. m., (persoană) s. m., pl. aruncătóri; f. sg. și pl. aruncătoáre
(armă) s. n., pl. aruncătoáre
m. Sportiv specializat în probele de aruncare (a discului, suliței, greutății etc.). /a arunca + suf. ~ător
n. Armă cu ajutorul căreia se lansează proiecte, mine etc. la distanțe mari. ♢ ~ de flăcări armă cu care se proiectează un jet de flăcări la o anumită distanță. /a arunca + suf. ~ător
. aruncători, s.m. ochi