definiția ascendente definiție dex

, -Ă, ascendenți, -te, adj., subst. 1. adj. Care urcă, suitor. ♢ Linie ascendentă = linie genealogică ce suie de la fiu la părinți, de la nepoți la bunici etc. ♦ (Fig.) Care se dezvoltă progresiv (de la inferior la superior, de la simplu la complex etc.); cu caracter progresiv. 2. S.m., s.f. Rudă în linie directă care face parte dintr-o generație anterioară. 3. S.n. (Cu determinări introduse p. prep. „asupra”) Autoritate morală. – Din lat. ascendens, -ntis, fr. ascendant.

adj., s. I. adj. 1. suitor, urcător. (Ritm ~ al unor versuri.) 2. v. progresiv. II. s. 1. v. înaintaș. 2. v. autoritate.

≠ descendent

adj. m., s. m., pl. ascendénți; f. sg. ascendéntă, pl. ascendénte

1) Care urcă; suitor. 2) fig. Care se dezvoltă; care progresează; în dezvoltare; progresiv. ♢ Linie ~tă linie genealogică ce urcă de la copii la părinți, la bunici etc. /<lat. ascendens, ~ntis, fr. ascendant

m. și f. 1) Rudă în linie directă care face parte dintr-o generație anterioară. 2) mai ales la pl. Persoană care aparține generațiilor anterioare; străbun. /<lat. ascendens, ~ntis, fr. ascendant

adj. 1. Urcător, suitor. 2. (Fig.) În dezvoltare progresivă. // s.m. și f. Rudă în linie directă care face parte dintr-o generație anterioară. // s.n. Autoritate morală, influentă (asupra cuiva). [< fr. ascendant, it. ascendente < lat. ascendens].

I. adj. 1. urcător, suitor; ascensiv. ♢ (despre un astru) care se înalță deasupra liniei orizontului. 2. (fig.) în dezvoltare progresivă. II. s. m. f. rudă în linie directă care face parte dintr-o generație anterioară. III. s. n. 1. înălțare a unui astru deasupra orizontului. 2. (astrol.) parte a cerului deasupra orizontului în momentul nașterii cuiva; semn zodiacal ridicat deasupra orizontului estic, la naștere. 3. autoritate morală, influență (asupra cuiva). (< fr. ascendant, lat. ascendens)

, ascendențe, s.f. Linie ascendentă de rudenie; familie din care se trage cineva, origine a cuiva. – Din fr. ascendance.

s. v. origine.

≠ descendență

s. f., g.-d. art. ascendénței; pl. ascendénțe

f. Apartenență socială sau etnică; origine; obârșie; proveniență. [G.-D. ascendenței] /<fr. ascendance, it. ascendenza

s.f. Linie de rudenie ascendentă; origine. [Cf. fr. ascendance, it. ascendenza].

s. f. linie de rudenie ascendentă care urcă de la fiu la părinți. (< fr. ascendance)