s.f. Varietate a afaziei constând în incapacitatea bolnavului de a uni fonemele în silabe. [Gen. -iei. / < fr. asyllabie, cf. gr. a – fără, syllabe – silabă].
s. f. varietate de afazie, incapacitatea de a forma silabe, deși bolnavul recunoaște literele separat. (< fr. asyllabie)