definiția atrofiere definiție dex

, atrofieri, s.f. Faptul de a se atrofia. [Pr.: -fi-e-] – V. atrofia.

s. v. atrofie.

s. f. (sil. -tro-fi-e-), g.-d. art. atrofiérii; pl. atrofiéri

s.f. Faptul de a se atrofia. [Pron. -fi-e-. / < atrofia].

, pers. 3 atrofiază, vb. I. Refl. (Despre țesuturi sau organe) A suferi o atrofie. [Pr.: -fi-a] – Din fr. atrophier.

vb. (MED.) a degenera, (înv. și pop.) a seca, a se usca. (I s-a ~ mâna.)

vb. (sil. -tro-fi-a), ind. prez. 3 sg. și pl. atrofiáză, 1 pl. atrofiém (sil. -fi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. atrofiéze; ger. atrofiínd (sil. -fi-ind)

pers. 3 se ~áză intranz. (despre țesuturi, organe) A suferi o atrofie. [Sil. a-tro-fi-a] /<fr. atrophier

vb. I. refl. A-și pierde vitalitatea, vigoarea; (despre țesuturi, organe) a se închirci. [Pron. -fi-a., p.i. -iez, 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. atrophier].

vb. refl. a suferi o atrofie; a-și pierde vitalitatea, vigoarea; a se degenera. (< fr. atrophier)