adv. 1. (Temporal) În momentul acela (despre care este vorba), pe vremea aceea; într-un moment concomitent cu o acțiune sau urmând imediat după aceasta. 2. (Concesiv) (Numai) în acest caz. Dacă te întreabă, ce te faci atunci ? ♢ (Cu rol de conjuncție) Dacă mergi în oraș, atunci treci pe la mine. [Var.: atúnce, atúncea adv.] – Din lat. *ad-tuncee.
adv. 1) (temporal) În momentul acela; pe vremea aceea. 2) (concesiv) Numai în acest caz. 3) (cu rol de conjuncție) În cazul acesta. Dacă pleci, atunci treci pe la mine. [Sil. a-tunci; Var. atuncea] /<lat. ad-tuncce
adv. – 1. În momentul acela (uz temporal). – 2. În acest caz (uz consecutiv). – Var. atunce(a). Mr. atumțea, megl. tunțea, istr. (a)tunț. Lat. *ad tunc ce (Philippide, Principii, 92; Crețu, 377; Pușcariu 164; Densusianu, Hlr., 171; Candrea-Dens., 112; DAR). În lat. tîrzie apare compusul ad tunc, de unde v. ven. toncha, cat. adonchs, sp. (en)tonces, v port. entom (› port. então). – Compară atunceși, adv. (înv., în momentul acela).