definiția aule definiție dex

, aule, s.n. Sat de munte în Crimeea, Caucaz și Asia Centrală. – Din rus. aul.

s. n., pl. aúle

n. Sat la unele popoare din Asia Mijlocie și Caucazul de Nord. /<rus. aul

s.n. Sat de munte (în Crimeea, în Caucaz și în Asia Centrală). [< rus. aul].

, aule, s.f. Sală mare într-o clădire publică, destinată festivităților, conferințelor, cursurilor etc. [Pr.: a-u-] – Din lat. aula.

s. v. curte, palat.

s. f. (sil. a-u-), g.-d. art. áulei; pl. áule

f. Sală mare într-o instituție de cultură sau de învățământ. ~a universității. [Sil. a-u-] /<lat. aula, germ. Aula

s.f. 1. (Ant.) Curte în fața locuințelor importante, în jurul căreia se grupau dependințele. 2. Sală mare de festivități (aflată mai ales în incinta unei instituții de învățământ). 3. (În orânduirea feudală) curte domnească sau împărătească. [Pron. a-u-. / < lat. aula, cf. germ. Aula].

s. f. 1. (ant.) curte în fața locuințelor importante în jurul căreia se grupau dependințele. 2. (în evul mediu) curte princiară. 3. sală de conferințe, cursuri sau festivități (în incinta unei instituții). (< lat. aula, germ. Aula)