, aurării, s.f. 1. Obiecte de aur (1). 2. (Pop.) Mină de aur (1). [Pr.: a-u-] – Aur + suf. -ărie.
s. aurărime. (S-a găsit la el multă ~.)
s. f. (sil. a-u-), art. aurăría, g.-d. art. aurăríei; pl. aurăríi, art. aurăríile
f. 1) Obiecte de aur. 2) pop. Loc de unde se scoate aurul. /aur + suf. ~ărie