s. f. (sil. a-u-to-cro-), art. autocromía, g.-d. autocromíi, art. autocromíei
s.f. 1. (Poligr.) Tipar colorat executat prin combinarea a două procedee de imprimare diferite. 2. Procedeu de fotografiere în culori. ♦ Fotografie obținută prin acest procedeu. [< germ. Autochromie].
s. f. 1. tipar colorat executat prin combinarea a două procedee de imprimare diferite. 2. procedeu de fotografiere în culori; fotografia obținută. (< germ. Autochromie)