, autodotez, vb. I. Refl. A-și procura prin mijloace proprii cele necesare activității. [Pr.: a-u-] – Auto1- + dota.
vb. a se autoutila. (O uzină care s-a ~.)
vb. (sil. a-u-) → dota
vb. I. tr. A autoutila. [Et. incertă].
vb. refl. a se autoutila. (< auto1- + dota)