, avalanșe, s.f. Masă de zăpadă care se desprinde de pe coasta unui munte și se rostogolește la vale (ducând cu sine și pietrele, copacii etc. întâlniți în cale); lavină. ♦ Fig. (Cu determinări) Cantitate mare (de...), năvală (de...). Avalanșă verbală. – Din fr. avalanche.
s. (GEOGR.) (livr.) lavină. (~ se deplasează pe pantele munților.)
f. 1) Masă de zăpadă care se rostogolește de pe un munte, ducând cu sine tot ce se întâlnește în cale; lavină. 2) fig. Cantitate mare (de ceva). ~ de cuvinte. [G.-D. avalanșei] /<fr. avalanche
s. f. 1. masă de zăpadă, de pietre etc. desprinsă de pe un povârniș de munte și care se rostogolește către vale. 2. (fig.) mulțime; cantitate mare, potop. (< fr. avalanche)
(‹ fr.) s.f. Masă de zăpadă care se deplasează pe pantele munților cu înclinare mai mare de 20º, antrenînd în mișcare zăpada, pietrele și copacii întîlniți în cale; lavină. 2. (GEOL.) A. arzătoare = asociație de material fragmentar solid și de gaze, produsă în cadrul exploziei vulcanice, care coboară pantele conului vulcanic. Materialul fragmentar poate proveni exclusiv din magma eliberată în cursul erupției sau prin distrugerea unor formațiuni preexistente.