, avize, s.n. 1. Înștiințare scrisă cu caracter oficial. ♢ Expr. (Glumeț) Aviz amatorilor, se spune pentru a atrage atenția aceluia care pare să aibă un interes în problema în discuție. 2. Părere, apreciere competentă emisă de cineva (din afară) asupra unei probleme aflate în dezbatere; rezoluție a unei autorități competente. – Din fr. avis.
s. 1. v. comunicare. 2. indicație, instrucțiuni (pl.), prescripție, recomandare, recomandație. (După ~ul medicului.) 3. v. apreciere. 4. v. încuviințare.
n. 1) Document prin care se anunță ceva; înștiințare. ~ de plată. 2) Părere competentă emisă de cineva asupra unei probleme în discuție. ~ favorabil. /<fr. avis, it. avviso
, s.n. – Înștiințare, notiță, părere. Fr. avis, cu influența der. verbal. – Der. aviza, vb., din fr. aviser.
s.n. 1. Înștiințare, comunicare oficială; documentul prin care se face aceasta. 2. Punct de vedere, părere; sfat. ♦ Apreciere, rezoluție a unei autorități într-o anumită chestiune. [< fr. avis, it. avviso, cf. lat. ad – la, visus – vedere, gândire].
s. n. 1. înștiințare oficială; documentul prin care se face. 2. punct de vedere, părere. ♢ apreciere, rezoluție a unei autorități; consimțământ. (< fr. avis)