s.f. Metodă de reprezentare a obiectelor spațiale pe un plan, astfel ca imaginea obținută să dea impresia realității. – Din fr. axonométrie.
s. f. (sil. -tri-), art. axonometría, g.-d. axonometríi, art. axonometríei
s.f. 1. Metodă de obținere a proiecției obiectelor din spațiu pe un plan. 2. Disciplină care studiază reprezentările axonometrice. [< fr. axonométrie, cf. gr. axon – axă, metron – măsură].
s. f. 1. metodă de obținere a proiecției obiectelor din spațiu pe un plan. 2. disciplină care studiază reprezentările axonometrice. (< fr. axonométrie)