vb., ind. prez. 1 sg. bâltâcâi, 3 sg. și pl. bâltâcâie, imperf. 3 sg. bâltâcâiá
, bâltấcâi, vb. IV. A ple(o)scăi, lovind suprafața unui lichid. (din bâltâc)
bâltấcâi, vb. IV. Intranz. A cădea pe neașteptate în apă. – Din bâltâc.