, bârcoci, s.f. Arbust cu flori și cu fructe roșii, care crește pe stânci, în pădurile de munte (Cotoneaster integerrima). – Et. nec.
s. f., g.-d. art. bârcócii; pl. bârcóci
f. Arbust cu flori și fructe roșii, răspândit în pădurile muntoase. /Orig. nec.
s.f. – Varietate de moșmon, Cotoneaster vulgaris. Tc. barkuk „prună galbenă”, din ngr. πραιϰόϰιον ‹ lat. praecox. De la forma arabă barqŭq derivă sp. albaricoque.