bădărănii, s.f. Atitudine, faptă sau vorbă de bădăran; mitocănie, grosolănie, mojicie. – Bădăran + suf. -ie.
s. f., art bădărănía, g.-d. art. bădărăníei; pl. bădărăníi, art. bădărăníile
f. fam. 1) Comportare de bădăran. 2) Manifestare de bădăran. [Art. bădărănia; G.-D. bădărăniei; Sil. -ni-e] /bădăran + suf. ~ie