băjenari, s.m. Persoană care își părăsea vremelnic casa, provincia sau patria din pricina invaziilor dușmane, a persecuțiilor politice sau a asupririi. [Var.: bejănár, bejenár s.m.] – Băjeni + suf. -ar.
s. v. fugar, pribeag, refugiat.
s. m., pl. băjenári
m. înv. Persoană nevoită să se retragă undeva pentru a-și garanta securitatea; refugiat. /a băjeni + suf. ~ar