Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția bălăcea definiție dex
bălăcea
găsește rime pentru
bălăcea
BĂLĂCÍ,
bălăcesc
,
vb.
IV
. Refl. și intranz. A (se)
juca
, a se
zbengui
în
apă
(la
scăldat
); a (se)
bălăcări
(
1
),
bleotocări
(
1
). – Din bg.
balakam.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia bălăcea
BĂLĂCÍ
vb. (
reg
.) a (se)
știobâlcăi
, (Mold.) a (se)
linciuri
, (prin Munt.) a (se)
tâlbâcâi
.
(Se ~
toată
ziua
la
râu
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia bălăcea
bălăcí
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
bălăcésc
,
imperf. 3 sg.
bălăceá;
conj. prez. 3 sg. și pl.
bălăceáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia bălăcea
A SE BĂLĂC//Í mă ~ésc
intranz.
A
face
mișcări
(cu
mâinile
și cu
picioarele
), jucându-se prin
apă
în
timpul
scăldatului
. /<bulg.
balakam
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia bălăcea
bălăcí (-césc, -ít),
vb. – A se
zbengui
în
apă
, a (se)
bălăcări
.
Creație
expresivă
(
Iordan
,
BF,
II, 184); coicide cu bg.
balakam
, care
poate
fi
împrumutat
sin
rom
. (după Cihac și
DAR
, cuvîntul
rom
.
provine
din bg.). Este
dificil
de
presupus
că var.
bălăcări
, vb. (a (se)
bălăci
; a
sta
la
taclale
, a bîrfi, a
îndruga
verzi
și
uscate
; a
batjocori
)
ar
proveni
din rut.,
rus
.
balaguriti
(Cihac) sau din sb.
balakati
(
DAR
), cu care are în
comun
izvorul
expresiv
.
DAR
nu
cunoaște
sensul
de „a (se)
bălăci
” al
acestui
cuvînt, cu toate că este mai
comun
decît celelate. – Der.
bălăceală
,
s.f. (
zbenguială
prin
apă
);
bălăcitură
, s.f. (
bălăceală
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia bălăcea
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK