băteli, s.f. Firele care se introduc cu ajutorul suveicii prin rostul firelor de urzeală pentru a forma țesătura; bătătură (3), bătaie. – Bate + suf. -eală.
s. 1. v. bătătură. 2. v. bată.
s. v. hădărag, titirez.
s. f., g.-d. art. bătélii; pl. bătéli
f. 1) Capcană specială, folosită la prinderea șoarecilor; batcă. ♢ A sta cu șoarecele în ~ a fi într-o situație incomodă, neplăcută. 2) Firele care se introduc cu suveica prin rostul urzelii pentru a obține țesătura; bătătură. [Sil. -tea-lă] /a bate + suf. ~eală