babilonii, s.f. 1. Vorbire sau scriere încâlcită, confuză. 2. Învălmășeală mare, dezordine. [Var.: vaviloníe s.f.] – Babilon (n.pr.) + suf. -ie.
s. dezordine, haos, încurcătură, zăpăceală, (înv.) vavilonie. (E o ~ de nedescris în hârtiile lui.)
s. f., art. babilónia; g.-d. art. babilóniei, pl. babilónii, art. babilóniile
f. rar 1) Exprimare (orală sau scrisă) confuză și încurcată. 2) Învălmășeală mare; dezordine generală. [Art. babilonia; G.-D. babiloniei; Sil. -ni-e] /Din Babilon n. pr. + suf. ~ie