badinerii, s.f. (Muz.) Piesă vioaie cu caracter glumeț (din suitele franceze și germane din secolul al XVIII-lea). – Din fr. badinerie.
s. f., art. badinería, g.-d. badineríi, art. badineríei; pl. badineríi
s.f. 1. (Franțuzism) Glumă; copilărie. 2. (Muz.) Piesă instrumentală cu caracter glumeț, vesel și ritm vioi. [Gen. -iei. / < fr. badinerie, cf. prov. badin – glumeț, vesel].