s.n. pl. (Geol.) Terenuri argiloase, degradate de ape torențiale, cu văi lipsite de vegetație; pământuri rele. [Pron. bedlendz. / < engl. badlands < bad – rău, land – teren].
(teren arid) (angl.) [pron. bédlenz] (ba-dlands/bad-lands) s. n., pl. badlandsuri
s. n. teren argilos degradat de ape torențiale, cu văi lipsite de vegetație, din regiunile (semi)aride. (< engl. badlands)
(cuv. engl) [bædləndz] s.n. Formă de degradare intensă a terenurilor (argiloase sau marnoase), rezultată în urma ploilor torențiale în zone cu pronunțată ariditate și lipsite de vegetație; terenurile astfel degradate devin inutilizabile în agricultură. Denumirea provine de la reg. naturală B. din N S.U.A. (Dakota de Sud și Nebraska), cu depozite fosile de interes geologic (monumentul național Agate Fossil Beds).