definiția bagatelele definiție dex

s.n. v. bagatelă.

s.n. v. bagatelă.

bagatele, s.f. 1. Lucru de mică importanță; obiect de mică valoare, neînsemnat; fleac. 2. Piesă muzicală instrumentală scurtă, de obicei cu conținut liric. [Var.: bagatél s.n.] – Din it. bagattella, fr. bagatelle.

s. 1. v. fleac. 2. v. mărunțiș.

s. v. dantelă.

s. f., g.-d. art. bagatélei; pl. bagatéle

f. 1) Compoziție muzical-instrumentală de proporții mici, scrisă pe o temă neînsemnată. 2) Lucru sau fapt lipsit de importanță; fleac. [G.-D. bagatelei] /<it. bagattella, fr. bagatelle

s.f. – Fleac, lucru neînsemnat. – Var. (înv.) bagatel. Mr. bagatelă. Fr. bagatelle; în mr., direct din it. bagatella (Ruffini 338). Der. bagateliza, vb.

s.f. 1. Lucru neimportant; fleac, nimic. ♦ Obiect de mică valoare. 2. Piesă muzicală scurtă, compusă pe o temă ușoară. [Var. bagatel s.n. / < fr. bagatelle, it. bagatella].

s. f. 1. lucru neimportant; fleac. ♢ obiect de mică valoare. 2. (muz.) piesă muzicală scurtă, pe o temă ușoară, variată ca expresie și formă; bluetă (2). (< fr. bagatelle, it. bagatella)