băjenii, s.f. Fugă (vremelnică) a populației din cauza invaziilor dușmane, a persecuțiilor politice sau a asupririi; timpul petrecut în această situație; băjenărie, băjenărit. [Var.: bejánie, bejénie s.f.] – Din sl. bĕžanije.
s. f. (sil. -ni-e), art. băjeniá (sil. -ni-a), g.-d. art. băjeníei; pl. băjeníi, art. băjeníile (sil. -ni-i-)