, balansări, s.f. Acțiunea de a (se) balansa; legănare, balans, pendulare. – V. balansa.
s. balans, clătinare, legănare, oscilare, oscilație, pendulare.
s. f., g.-d. art. balansării; pl. balansări
s.f. Acțiunea de a (se) balansa; oscilare. [< balansa].