, balansoare, s.n. Fotoliu care se balansează pe două tălpi curbate. – Din fr. balançoire.
s. (franțuzism) berceuse. (Stă tolănită în ~).
(fotoliu) s. n. (sil. -soar), pl. balansoáre
s.n. Fotoliu cu două tălpi curbate care se poate balansa. [Pron. -soar, pl. -re. / < fr. balançoire].
, balansoare, s.n. Balansier (1). – Balansa + suf. -or.
(piesă la un mecanism) s. n., pl. balansoáre