baricadez, vb. I. Tranz. A închide printr-o baricadă o intrare, o ieșire, un drum etc.; a bloca. ♦ Refl. A se pune la adăpost (după o baricadă). – Din fr. barricader.
vb., ind. prez. 1 sg. baricadéz, 3 sg. și pl. baricadeáză
tranz. (căi de acces) A închide, ridicând o baricadă. ~ o poartă. /<fr. barricader
intranz. A se adăposti în dosul unei baricade. /<fr. barricader
vb. I. tr., refl. A (se) închide ca o baricadă. [< fr. barricader].
vb. tr., refl. a (se) închide cu o baricadă. ♢ (p. ext.) a (se) închide ferm, categoric. (< fr. barricader)