definiția bazarul definiție dex

bazaruri, s.n. Loc în aer liber sau magazin în care se vând tot felul de obiecte mai ales mărunțișuri. – Din fr. bazar.

s. v. piață, târg.

s. n., pl. bazáruri

n. 1) Loc special amenajat pentru vânzarea și cumpărarea diferitelor obiecte, mai ales mărunțișuri. 2) Desfacerea sau achiziționarea de mărfuri în acest loc; piață. ~ de cărți. /<fr. bazar

s.n. – Var. înv. pazar (cu der. săi). Mr. păzare „tîrg, piață”, megl. pazari „tîrguială, tocmire”. Fr. bazar, din per. bazar. A intrat de asemenea din tc. pazar direct; cf. ngr. παζάρι, alb., sb., rus. bazar, bg. pazarĭ. – Der., împrumutați direct din tc., sînt înv.; bazarghidean, s.m. „servitor însărcinat cu cumpărăturile” (‹ tc. pazargiden); bazarlîc, s.n. (cumpărătură), din tc. pazarlik (Roesler 588; Șeineanu, III, 16; Ronzevalle 44).

s.n. Loc (acoperit) unde se vând obiecte de tot felul; (p. ext.) târg, piață. [Pl. -ruri, -re. / < fr. bazar, cf. pers. bazar – piață].

s. n. 1. complex comercial de tip oriental, dintr-un șir de prăvălii sau tarabe, unde se vând obiecte de tot felul; (p. ext.) târg, piață. 2. magazin de obiecte diverse. (< fr. bazar)

bazaruri s.n. ascunzătoare de obiecte furate.