bestii, s.f. Fiară. ♦ Fig. Om cu apucături sau cu instincte de fiară. – Din it., lat. bestia.
(fiară) s. f. (sil. -ti-e), art. béstia (sil. -ti-a), g.-d. art. béstiei; pl. béstii, art. béstiile (sil. -ti-i-)
s.f. – Animal, vietate. It. bestia (sec.XIX). – Der. bestial, adj. și bestialitate, s.f., din fr.