bibani, s.m. Pește răpitor de apă dulce, cu laturile corpului acoperite cu dungi negre transversale, cu carnea albă, gustoasă; baboi, costraș. (Perca fluviatilis). - Din bg. biban.
s. (IHT.) 1. (Perca fluviatilis) baboi, (reg.) ghigorț, răspăr, (Mold. și Bucov.) costrăș. 2. biban-soare (Lepomis gibbosus) = (reg.) sorean, sorete.
m. Pește dulcicol răpitor, de talie medie, cu solzi mărunți și cu dungi negre transversale pe laturile corpului, având carnea albă și gustoasă. /<bulg. biban
bibani, s.m. 1. Pește răpitor de apă dulce, lung de 25-30 cm, cu carne albă și gustoasă; sin. costreș; fr. perche; engl. perch; germ. Barsch (Perca fluviatilis); 2. Biban-de-mare. Nume uzual pentru nenumărați pești marini din familia serranidae (bibani-de-mare), foarte bogată în specii și subspecii, unele de 20-30 cm lungime (Serranus scriba și cabrilla din Mediterana), altele pot atinge 1-1,5 m lungime; fr. perche de mer; germ. Seebarsch; engl. sea bass. v. lavrac
s.m. – Pește, baboi (Perca fluviatilis). Bg. biban (DAR; Scriban; Candrea).
(‹ bg) s.m. Pește teleostean răpitor, de apă dulce și salmastră, răspîndit în Europa și Asia de Nord, lung de 25-30 cm, de c. 2 kg, cenușiu-verzui, cu 5-9 dungi negre transversale pe flancurile corpului și cu carne albă, gustoasă (Perca fluviatilis). ♦ B.-soare = pește teleostean răpitor și dăunător pisciculturii (distruge puietul și icrele), lung de 10-20 cm, verde-albăstrui cu pete portocalii și verzui, originar din America de Nord (Lepornis gibbosus); sorete.