s. m., pl. bibliocláști
s.m. și f. (Liv.) Distrugător de cărți. [< germ. Biblioklast].
s. m. f. cel care manifestă tendința patologică de a distruge sau mutila cărțile. (< germ. Biblioklast)
s. f., g.-d. art. biblioclastíei
s. f. Act patologic de negare, de distrugere a cărților. ♦ Atitudine de respingere a unor lucrări înainte de a fi citite. (< biblioclast + -ie)