bilanțieri, -e, adj., s.n. 1. Adj. De bilanț. 2. S.n. Registru în care sunt înscrise bilanțuri. [Pr.: -ți-er] – Bilanț + suf. -ier.
s. n. (sil. -ți-er), pl. bilanțiére
adj. Cu caracter de bilanț. [Pron. -ți-er. / < it. bilanciere].
I. adj. cu caracter de bilanț. II. s. n. registru de înscriere a bilanțurilor. (< it. bilancierre)