Care ține de biofizică; propriu biofizicii. [Sil. bi-o-] /<fr. biophysique
I. adj. referitor la biofizică. II. s. f. știință care studiază procesele fizice ce stau la baza fenomenelor biologice. (< fr. biophysique)
s.f. Știință care se ocupă cu aplicările fizicii în biologie. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biophysique, rus. biofizika.
f. Ramură a biologiei care se ocupă cu studiul proceselor biologice din punct de vedere fizic. [Sil. bi-o-] /<fr. biophysique
s.f. Știință care studiază procesele (fenomenele) biologice cu ajutorul mijloacelor și al metodelor fizice. [< fr. biophysique].
(‹ fr. {i}) s.f. Ramură a biologiei al cărui obiect îl constituie studiul fenomenelor și proceselor fizice și fizico-chimice care se desfășoară în organismele vii, precum și influența factorilor fizici asupra acestora. În prezent, b. s-a separat în cîteva ramuri independente: radiobiologia, bioenergetica, fotobiologia, biomecanica ș.a.