s.f. Ramură a biologiei care studiază biotipurile. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biotypologie, engl. biotypology.
s. f. (sil. bi-o-), g.-d. art. biotipologíei
s.f. 1. Ramură a biologiei care studiază biotipurile. 2. Disciplină care cercetează pentru fiecare individ relațiile posibile între structura corpului și comportamentul psihologic. [Gen. -iei. / < fr. biotypologie].
s. f. 1. ramură a biologiei care studiază biotipurile. 2. disciplină care studiază individul uman după criteriul structurii corpului și existența unor corelații între caracteristicile morfologice și psihologice, de natură temperamentală și caracterială. (< fr. biotypologie, engl. biotypology)