bivuachez, vb. I. Intranz. (Despre unități militare) A staționa în afara localităților, în corturi sau sub cerul liber. [Pr.: -vu-a-] – Din fr. bivouaquer.
vb. (sil. -vu-a-), ind. prez. 1 sg. bivuachéz, 3 sg. și pl. bivuacheáză
intranz. (despre unități militare) A se afla în bivuac. [Sil. -vu-a-] /<fr. bivuaquer
vb. I. intr. A sta, a se opri în bivuac. [Pron. -vu-a-. / < fr. bivouaquer].
vb. intr. (despre unități militare, alpiniști, turiști) a se opri în bivuac. (< fr. bivouaquer)