, (1, 2) blidari, s.m., (3) blidare, s.n. 1. S. m. Meșteșugar care face blide. 2. S. m. Lingău, linge-blide, linge-talere. 3. S. n. Raft, dulap cu rafturi pe care se păstrează blidele. – Blid + suf. -ar.
s. (reg.) uiegar.
(meșteșugar) s. m., pl. blidári
(raft) s. n., pl. blidáre
n. Dulap de bucătărie (cu sau fără uși), prevăzut cu polițe pentru blide. /blid + suf. ~ar