bonți, boante, adj. Fără vârf, cu vârful retezat, tocit, rupt. ♦ (Despre degete, mâini, picioare etc.) Scurt și gros. – Et. nec.
s. v. răscoală, răsculare, răzmeriță, răzvrătire, rebeliune, revoltă.
≠ ascuțit
adj. m., pl. bonți; f. sg. boántă, pl. boánte
1) Care are vârful rotunjit sau retezat; cu vârful tocit. 2) (despre degete, mâini, picioare) Care este scurt și gros. /Orig. nec.
s. n., pl. bónturi