boieroaice, s.f. Soție de boier; mare proprietară de pământ; moșiereasă, boiereasă, boieriță. ♦ Soție de demnitar, de mare negustor, de industriaș etc. – Boier + suf. -oaică.
s. f. (sil. bo-ie-), g.-d. art. boieroáicei; pl. boieroáice
f. 1) Mare proprietară de pământ; moșiereasă. 2) fig. fam. Femeie cu atitudini și maniere de aristocrat. 3) Soție a boierului. [Sil. bo-ie-roai-că] /boier + suf. ~oaică