s.n. Unealtă portabilă, acționată manual, prevăzută cu un burghiu mișcat de o roată cu clichet și cu ajutorul căreia se dau găuri în piesele metalice mari, greu transportabile. – Cf. germ Bohrer.
s. n., pl. boráce
s.n. – Unealtă, burghiu. Din. germ. bohren „a perfora”.
, boráci, s.m. (reg.) copil.