bricuri, s.n. Navă cu două catarge, cu pânze pătrate și bompres, uneori și cu motor, folosită în trecut în scopuri militare. – Din fr. brick.
adj. invar., s.n. (Franțuzism) 1. Adj. invar. Cărămiziu. 2. S.n. Culoare cărămizie. – Din fr. brique.
n. înv. Corabie (militară sau comercială), prevăzută cu două catarge, cu pânze pătrate și, uneori, cu motor. /<fr. brick
s.n. Corabie cu două catarge, echipată cu pânze pătrate și uneori cu motor. ♢ Bric-goeletă = bric al cărui arbore trinchet poartă vele pătrate, iar celălalt arbore vele aurice. [Pl. -curi. / < fr. brick, cf. engl. brig].
s. n. velier cu două catarge și bompres, folosit în trecut ca navă de luptă, iar astăzi ca navă-școală. (< fr. brick)
adj. inv., s. n. cărămiziu. (< fr. brique)